http://scholar.lib.vt.edu/theses/available/etd-05062005-093850/unrestricted/thesisbook.pdf
http://repository.up.ac.za/bitstream/handle/2263/29631/00front.pdf?sequence=1&isAllowed=y
http://idialab.org/virtual-hadrians-villa/
http://vwhl.clas.virginia.edu/villa/
marți, 22 septembrie 2015
luni, 10 august 2015
Moussavi and Bilbao
http://www.amazon.co.uk/Function-Ornament-Farshid-Moussavi/dp/8496540502/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1308150333&sr=8-1
http://www.amazon.co.uk/The-Function-Style-Farshid-Moussavi/dp/1940291305
http://www.dezeen.com/2014/08/21/casa-ajijic-house-tatiana-bilbao-rammed-earth/
http://images.adsttc.com/media/images/51ec/18e9/e8e4/4ee4/8a00/006e/large_jpg/plan.jpg?1374427357
http://www.archdaily.com/405003/ajijic-tatiana-bilbao-s-c
http://www.culturedmag.com/major-creators/
http://www.amazon.co.uk/The-Function-Style-Farshid-Moussavi/dp/1940291305
http://www.dezeen.com/2014/08/21/casa-ajijic-house-tatiana-bilbao-rammed-earth/
http://images.adsttc.com/media/images/51ec/18e9/e8e4/4ee4/8a00/006e/large_jpg/plan.jpg?1374427357
http://www.archdaily.com/405003/ajijic-tatiana-bilbao-s-c
http://www.culturedmag.com/major-creators/
miercuri, 5 august 2015
DISSERTATION 150805
http://www.jps.auckland.ac.nz/docs/Volume112/jps_v116_no4_2003/1%20The%20Maori%20house.pdf
http://peles.ro/assets/cataloage/caseledevisbalcic.pdf
http://riba.sirsidynix.net.uk/uhtbin/cgisirsi/?ps=6V1aC8A0ua/MAIN_CAT/153770011/123
http://www.art-newzealand.com/Issue114/huts.htm
my dream houses boabe de grau
http://peles.ro/assets/cataloage/caseledevisbalcic.pdf
http://riba.sirsidynix.net.uk/uhtbin/cgisirsi/?ps=6V1aC8A0ua/MAIN_CAT/153770011/123
http://www.art-newzealand.com/Issue114/huts.htm
my dream houses boabe de grau
duminică, 2 august 2015
DISSTETATION REFFERENCES
From Maori tea-hut to Turkish palace: the 'dream houses' of Queen Marie of Romania.
http://riba.sirsidynix.net.uk/uhtbin/cgisirsi/?ps=4pQ153XxGj/MAIN_CAT/320850033/8/1337605/Marie,+Queen,+consort+of+King+Carol+of+Romania,+1875-1938
http://www.library.kent.edu/queen-marie-romania-papers
http://www.amazon.com/Marie-Romania-Images-Queen-Mandache/dp/9197567124
Regina Maria - Casele mele de vis, Boabe de grau, 1930
http://www.scribd.com/doc/257433156/Boabe-de-Grau-Revista-de-Cultura-1-Nr-02-Aprilie-1930#scribd
http://riba.sirsidynix.net.uk/uhtbin/cgisirsi/?ps=4pQ153XxGj/MAIN_CAT/320850033/8/1337605/Marie,+Queen,+consort+of+King+Carol+of+Romania,+1875-1938
http://www.library.kent.edu/queen-marie-romania-papers
http://www.amazon.com/Marie-Romania-Images-Queen-Mandache/dp/9197567124
Regina Maria - Casele mele de vis, Boabe de grau, 1930
http://www.scribd.com/doc/257433156/Boabe-de-Grau-Revista-de-Cultura-1-Nr-02-Aprilie-1930#scribd
miercuri, 1 iulie 2015
EMANOIL BUCUTA
p14
Dar mai e un B, nou, o intrerupere de basm, din basmul care pluteste peste locuri. E B al patrulea, zidit de pictori si de visatori. Privirile celorlalte fug spre el. Acolo sunt viile, tremura din frunze plopii monumentali, cad din inaltimi apele dulci, s-au infipt in pamant tare palatele. Acum sapte, opt ani era altfel, Regina Maria nu fusese inca dusa de pictorul Szatmary, intr-un popas care trebuia sa fie numai de un ceas in drum spre Cavarna, dela moscheia mica din port, cu brau colorat, prin mahalaua taraneasca si prin orasul vechiu, pana la morile paraului alb. Scurtul popas de-atunci tine si astazi. Sub (p15) pasii cari au mers pe-acolo, pasi albi si regali, cu amintiri scotiene, au iesit gradinile spanzurate de acum, zagazurile impotriva Marii, fasiile de apa curgatoare pe alei si palatul cu ferestre mari, care privesc departe.
Felul cum s-a nascut palatul, desvoltarile si intelesul lui mai adanc le-a zugravit, cu tot fiorul cititorului si artistului, Regina Maria insasi. Plopul aplecat peste luciul soptitor si morile incovoiate sub olane rosii au fost inceputul. Daca inceputul n-a fost un lucru mult mai intim, chemarea Marii oentru cineva care era o fiica a ei si venea din tari unde Oceanul bate picioarele castelelor medievale cu berbeci de talazuri si de palcuri tipatoare de pescarusi! Balcicul s-a desteptat, dupa aceasta descoperire, altul. Panzele de uitare pe care le lasasera peste el secolele, au cazut. Locul ingust ca o firida de femeie clasica a Marii, a inceput sa fie sapat dup aplanurile unui pictor facut pentru acest rost arhitect. Dar mai presus de oricine, dupa aratarile chiar ale castelanei. Ziduri puternice de cetate s-au inaltat si, peste ele, odaile cu tavan jos pline de aerul sarat si de lumina verde-albastra, turnul visat intaiu altfel si apoi ascutit in gluga de minaret, ca sa se potriveasca parca dorintei musulmanilor de-aici care-i zic RM, Sultana, si mai ales prispele cu troite bizantine, scaune de piatra venetiene, stalpi dalmatini si ulcioare is vase mari de flori, clasice. Intreg peretele maului inalt de 30 si de 40 de metri a fost cap(p16)tusit cu piatra rosie a locului, cu scari si ganguri, pridvoare si colturi de privire, avand arcul orizontului inainte, schimbat cu fiecare pas mai sus. De pe ele cad in perdele colorate curmeele si agatatoarele, menite sa faca din tot acest deal o singura gradina atarnata. Din Aprilie pana in Octimbrie tarziu, trecerea soarelui si a lunilor se inseamna in parcul palatului tot cu alte flori, dela bujorii grei numai o flacara si criii inalti de bunavestire, pana la gherghinelele si tufanelele piloase. Apele cascadelor, sau varsa pe-alocuri din tevi ca niste fluere, sau intind in iezere liniste o racoare si o inviorare inre-adevar de palate arabe. Cine se apleaca sa bea, ingenunche. Cine intinde buzele, spune o rugaciune. Iata sufletul si sangele pamantului! Ascuns in alte parti ale cpastei adanc inauntru, roade, face pesteri siprabuseste bucati, bucati din cuprins, cu tot ce se afla pe el. Casele crapa si se naruie, faleza aluneca si se marunteste. Aici el canta si alearga tanar, intr-un alaiu nesfarsit, ziua si noaptea, la serbari sau in singuratate, fara ghies si fara piedica.
---
p17
"...Marina, care era foarte putin raspandita la noi, a avut adevarate revarsari, si exotismul oriental, care ne plimba pictorii prin Turcia sau prin Algeria si Maroc, s-a asezat aici ca la izvoare. Cu panzele si desenele acestor cincisprezece ani din urma Balcicul a intrat in toate aceste case iubitoare de arta si in toate pinacotecile."
p19
In toamna anului 1930, insa, doi pictori s-au strecurat aproape nebagati de seama, tocmai in Balcicul cel nou al Reginei Maria, si baia in ceva mai mult de o luna de lucru, cu clasicul coif de hartie al zugravului in cap si cu manecile suflecate, au acoperit de fresce paraclisul Palatului, "Stella Maris", cea mai mica biserica din tara, E ca o intoarcere, pe care artistii incearca s-o dea orasului atat de darnic. Ei se cheama Damian si Papatriandafil."
Dar mai e un B, nou, o intrerupere de basm, din basmul care pluteste peste locuri. E B al patrulea, zidit de pictori si de visatori. Privirile celorlalte fug spre el. Acolo sunt viile, tremura din frunze plopii monumentali, cad din inaltimi apele dulci, s-au infipt in pamant tare palatele. Acum sapte, opt ani era altfel, Regina Maria nu fusese inca dusa de pictorul Szatmary, intr-un popas care trebuia sa fie numai de un ceas in drum spre Cavarna, dela moscheia mica din port, cu brau colorat, prin mahalaua taraneasca si prin orasul vechiu, pana la morile paraului alb. Scurtul popas de-atunci tine si astazi. Sub (p15) pasii cari au mers pe-acolo, pasi albi si regali, cu amintiri scotiene, au iesit gradinile spanzurate de acum, zagazurile impotriva Marii, fasiile de apa curgatoare pe alei si palatul cu ferestre mari, care privesc departe.
Felul cum s-a nascut palatul, desvoltarile si intelesul lui mai adanc le-a zugravit, cu tot fiorul cititorului si artistului, Regina Maria insasi. Plopul aplecat peste luciul soptitor si morile incovoiate sub olane rosii au fost inceputul. Daca inceputul n-a fost un lucru mult mai intim, chemarea Marii oentru cineva care era o fiica a ei si venea din tari unde Oceanul bate picioarele castelelor medievale cu berbeci de talazuri si de palcuri tipatoare de pescarusi! Balcicul s-a desteptat, dupa aceasta descoperire, altul. Panzele de uitare pe care le lasasera peste el secolele, au cazut. Locul ingust ca o firida de femeie clasica a Marii, a inceput sa fie sapat dup aplanurile unui pictor facut pentru acest rost arhitect. Dar mai presus de oricine, dupa aratarile chiar ale castelanei. Ziduri puternice de cetate s-au inaltat si, peste ele, odaile cu tavan jos pline de aerul sarat si de lumina verde-albastra, turnul visat intaiu altfel si apoi ascutit in gluga de minaret, ca sa se potriveasca parca dorintei musulmanilor de-aici care-i zic RM, Sultana, si mai ales prispele cu troite bizantine, scaune de piatra venetiene, stalpi dalmatini si ulcioare is vase mari de flori, clasice. Intreg peretele maului inalt de 30 si de 40 de metri a fost cap(p16)tusit cu piatra rosie a locului, cu scari si ganguri, pridvoare si colturi de privire, avand arcul orizontului inainte, schimbat cu fiecare pas mai sus. De pe ele cad in perdele colorate curmeele si agatatoarele, menite sa faca din tot acest deal o singura gradina atarnata. Din Aprilie pana in Octimbrie tarziu, trecerea soarelui si a lunilor se inseamna in parcul palatului tot cu alte flori, dela bujorii grei numai o flacara si criii inalti de bunavestire, pana la gherghinelele si tufanelele piloase. Apele cascadelor, sau varsa pe-alocuri din tevi ca niste fluere, sau intind in iezere liniste o racoare si o inviorare inre-adevar de palate arabe. Cine se apleaca sa bea, ingenunche. Cine intinde buzele, spune o rugaciune. Iata sufletul si sangele pamantului! Ascuns in alte parti ale cpastei adanc inauntru, roade, face pesteri siprabuseste bucati, bucati din cuprins, cu tot ce se afla pe el. Casele crapa si se naruie, faleza aluneca si se marunteste. Aici el canta si alearga tanar, intr-un alaiu nesfarsit, ziua si noaptea, la serbari sau in singuratate, fara ghies si fara piedica.
---
p17
"...Marina, care era foarte putin raspandita la noi, a avut adevarate revarsari, si exotismul oriental, care ne plimba pictorii prin Turcia sau prin Algeria si Maroc, s-a asezat aici ca la izvoare. Cu panzele si desenele acestor cincisprezece ani din urma Balcicul a intrat in toate aceste case iubitoare de arta si in toate pinacotecile."
p19
In toamna anului 1930, insa, doi pictori s-au strecurat aproape nebagati de seama, tocmai in Balcicul cel nou al Reginei Maria, si baia in ceva mai mult de o luna de lucru, cu clasicul coif de hartie al zugravului in cap si cu manecile suflecate, au acoperit de fresce paraclisul Palatului, "Stella Maris", cea mai mica biserica din tara, E ca o intoarcere, pe care artistii incearca s-o dea orasului atat de darnic. Ei se cheama Damian si Papatriandafil."
CUNOSTIINTE BIBLIO ACAD ROM
MIREL -bibliotecar sala 2 cu calc, a fost dragut si mi-a zis ca pot foto msi multe poze fara sa platesc.
BALCICA MACIUCA
MACIUCA
"Daca nu e prea tarziu, as vrea sa obtin si eu un asemenea locsor si as vrea sa stiu care e calea spre obtinerea acestui cadou cu smochini. Nu te superi ca te incomodez! Sunt asa de departe de tara, si prietenii mei asa de prinsi in valtoarea vietii, incat de la altul decat D-ta nu pot spera un raspuns.
Al D-tale cu cele mai bune sentimente,
Lucian Blaga.
-scrisoare catre Mosescu.
p105
"Risipit in sparturile albeale coastelor de piatra, care par acolo niste stanci din soare, Balcicul e un spectacol pamantesc cu chipuri si infatiseri din frumusetea patriarhala. Acolo toate sunt din flacara si din argint. Acest oras cu strambe drumuri tataresti, cu fantani de nobila arta turca, cu geamii rosii si mahoane cernite e cel mai pictural oras al tarii"
Pentru B de maine, scrisoare catre George Fotino, primar al B 1932-1938 publ in nr 4 nov 1934 de catre GD Mugur
p150
"Balcicul a fost vantul care umfka panzele corabiilor plecate sa caute comorile vietii.
Balcicul a fost rasaritul unui soare cu care toti ne nastem.
El ne-a facut sa simtim ca il avem in noi. Balcicul a fost apropierea de Dumnezeu, nu prin rugaciuni si biblii de cuvinte, ci prin acea risipa de Dumnezeu care se cheama frumusete."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)