http://www.jps.auckland.ac.nz/docs/Volume112/jps_v116_no4_2003/1%20The%20Maori%20house.pdf
http://peles.ro/assets/cataloage/caseledevisbalcic.pdf
http://riba.sirsidynix.net.uk/uhtbin/cgisirsi/?ps=6V1aC8A0ua/MAIN_CAT/153770011/123
http://www.art-newzealand.com/Issue114/huts.htm
my dream houses boabe de grau
miercuri, 5 august 2015
duminică, 2 august 2015
DISSTETATION REFFERENCES
From Maori tea-hut to Turkish palace: the 'dream houses' of Queen Marie of Romania.
http://riba.sirsidynix.net.uk/uhtbin/cgisirsi/?ps=4pQ153XxGj/MAIN_CAT/320850033/8/1337605/Marie,+Queen,+consort+of+King+Carol+of+Romania,+1875-1938
http://www.library.kent.edu/queen-marie-romania-papers
http://www.amazon.com/Marie-Romania-Images-Queen-Mandache/dp/9197567124
Regina Maria - Casele mele de vis, Boabe de grau, 1930
http://www.scribd.com/doc/257433156/Boabe-de-Grau-Revista-de-Cultura-1-Nr-02-Aprilie-1930#scribd
http://riba.sirsidynix.net.uk/uhtbin/cgisirsi/?ps=4pQ153XxGj/MAIN_CAT/320850033/8/1337605/Marie,+Queen,+consort+of+King+Carol+of+Romania,+1875-1938
http://www.library.kent.edu/queen-marie-romania-papers
http://www.amazon.com/Marie-Romania-Images-Queen-Mandache/dp/9197567124
Regina Maria - Casele mele de vis, Boabe de grau, 1930
http://www.scribd.com/doc/257433156/Boabe-de-Grau-Revista-de-Cultura-1-Nr-02-Aprilie-1930#scribd
miercuri, 1 iulie 2015
EMANOIL BUCUTA
p14
Dar mai e un B, nou, o intrerupere de basm, din basmul care pluteste peste locuri. E B al patrulea, zidit de pictori si de visatori. Privirile celorlalte fug spre el. Acolo sunt viile, tremura din frunze plopii monumentali, cad din inaltimi apele dulci, s-au infipt in pamant tare palatele. Acum sapte, opt ani era altfel, Regina Maria nu fusese inca dusa de pictorul Szatmary, intr-un popas care trebuia sa fie numai de un ceas in drum spre Cavarna, dela moscheia mica din port, cu brau colorat, prin mahalaua taraneasca si prin orasul vechiu, pana la morile paraului alb. Scurtul popas de-atunci tine si astazi. Sub (p15) pasii cari au mers pe-acolo, pasi albi si regali, cu amintiri scotiene, au iesit gradinile spanzurate de acum, zagazurile impotriva Marii, fasiile de apa curgatoare pe alei si palatul cu ferestre mari, care privesc departe.
Felul cum s-a nascut palatul, desvoltarile si intelesul lui mai adanc le-a zugravit, cu tot fiorul cititorului si artistului, Regina Maria insasi. Plopul aplecat peste luciul soptitor si morile incovoiate sub olane rosii au fost inceputul. Daca inceputul n-a fost un lucru mult mai intim, chemarea Marii oentru cineva care era o fiica a ei si venea din tari unde Oceanul bate picioarele castelelor medievale cu berbeci de talazuri si de palcuri tipatoare de pescarusi! Balcicul s-a desteptat, dupa aceasta descoperire, altul. Panzele de uitare pe care le lasasera peste el secolele, au cazut. Locul ingust ca o firida de femeie clasica a Marii, a inceput sa fie sapat dup aplanurile unui pictor facut pentru acest rost arhitect. Dar mai presus de oricine, dupa aratarile chiar ale castelanei. Ziduri puternice de cetate s-au inaltat si, peste ele, odaile cu tavan jos pline de aerul sarat si de lumina verde-albastra, turnul visat intaiu altfel si apoi ascutit in gluga de minaret, ca sa se potriveasca parca dorintei musulmanilor de-aici care-i zic RM, Sultana, si mai ales prispele cu troite bizantine, scaune de piatra venetiene, stalpi dalmatini si ulcioare is vase mari de flori, clasice. Intreg peretele maului inalt de 30 si de 40 de metri a fost cap(p16)tusit cu piatra rosie a locului, cu scari si ganguri, pridvoare si colturi de privire, avand arcul orizontului inainte, schimbat cu fiecare pas mai sus. De pe ele cad in perdele colorate curmeele si agatatoarele, menite sa faca din tot acest deal o singura gradina atarnata. Din Aprilie pana in Octimbrie tarziu, trecerea soarelui si a lunilor se inseamna in parcul palatului tot cu alte flori, dela bujorii grei numai o flacara si criii inalti de bunavestire, pana la gherghinelele si tufanelele piloase. Apele cascadelor, sau varsa pe-alocuri din tevi ca niste fluere, sau intind in iezere liniste o racoare si o inviorare inre-adevar de palate arabe. Cine se apleaca sa bea, ingenunche. Cine intinde buzele, spune o rugaciune. Iata sufletul si sangele pamantului! Ascuns in alte parti ale cpastei adanc inauntru, roade, face pesteri siprabuseste bucati, bucati din cuprins, cu tot ce se afla pe el. Casele crapa si se naruie, faleza aluneca si se marunteste. Aici el canta si alearga tanar, intr-un alaiu nesfarsit, ziua si noaptea, la serbari sau in singuratate, fara ghies si fara piedica.
---
p17
"...Marina, care era foarte putin raspandita la noi, a avut adevarate revarsari, si exotismul oriental, care ne plimba pictorii prin Turcia sau prin Algeria si Maroc, s-a asezat aici ca la izvoare. Cu panzele si desenele acestor cincisprezece ani din urma Balcicul a intrat in toate aceste case iubitoare de arta si in toate pinacotecile."
p19
In toamna anului 1930, insa, doi pictori s-au strecurat aproape nebagati de seama, tocmai in Balcicul cel nou al Reginei Maria, si baia in ceva mai mult de o luna de lucru, cu clasicul coif de hartie al zugravului in cap si cu manecile suflecate, au acoperit de fresce paraclisul Palatului, "Stella Maris", cea mai mica biserica din tara, E ca o intoarcere, pe care artistii incearca s-o dea orasului atat de darnic. Ei se cheama Damian si Papatriandafil."
Dar mai e un B, nou, o intrerupere de basm, din basmul care pluteste peste locuri. E B al patrulea, zidit de pictori si de visatori. Privirile celorlalte fug spre el. Acolo sunt viile, tremura din frunze plopii monumentali, cad din inaltimi apele dulci, s-au infipt in pamant tare palatele. Acum sapte, opt ani era altfel, Regina Maria nu fusese inca dusa de pictorul Szatmary, intr-un popas care trebuia sa fie numai de un ceas in drum spre Cavarna, dela moscheia mica din port, cu brau colorat, prin mahalaua taraneasca si prin orasul vechiu, pana la morile paraului alb. Scurtul popas de-atunci tine si astazi. Sub (p15) pasii cari au mers pe-acolo, pasi albi si regali, cu amintiri scotiene, au iesit gradinile spanzurate de acum, zagazurile impotriva Marii, fasiile de apa curgatoare pe alei si palatul cu ferestre mari, care privesc departe.
Felul cum s-a nascut palatul, desvoltarile si intelesul lui mai adanc le-a zugravit, cu tot fiorul cititorului si artistului, Regina Maria insasi. Plopul aplecat peste luciul soptitor si morile incovoiate sub olane rosii au fost inceputul. Daca inceputul n-a fost un lucru mult mai intim, chemarea Marii oentru cineva care era o fiica a ei si venea din tari unde Oceanul bate picioarele castelelor medievale cu berbeci de talazuri si de palcuri tipatoare de pescarusi! Balcicul s-a desteptat, dupa aceasta descoperire, altul. Panzele de uitare pe care le lasasera peste el secolele, au cazut. Locul ingust ca o firida de femeie clasica a Marii, a inceput sa fie sapat dup aplanurile unui pictor facut pentru acest rost arhitect. Dar mai presus de oricine, dupa aratarile chiar ale castelanei. Ziduri puternice de cetate s-au inaltat si, peste ele, odaile cu tavan jos pline de aerul sarat si de lumina verde-albastra, turnul visat intaiu altfel si apoi ascutit in gluga de minaret, ca sa se potriveasca parca dorintei musulmanilor de-aici care-i zic RM, Sultana, si mai ales prispele cu troite bizantine, scaune de piatra venetiene, stalpi dalmatini si ulcioare is vase mari de flori, clasice. Intreg peretele maului inalt de 30 si de 40 de metri a fost cap(p16)tusit cu piatra rosie a locului, cu scari si ganguri, pridvoare si colturi de privire, avand arcul orizontului inainte, schimbat cu fiecare pas mai sus. De pe ele cad in perdele colorate curmeele si agatatoarele, menite sa faca din tot acest deal o singura gradina atarnata. Din Aprilie pana in Octimbrie tarziu, trecerea soarelui si a lunilor se inseamna in parcul palatului tot cu alte flori, dela bujorii grei numai o flacara si criii inalti de bunavestire, pana la gherghinelele si tufanelele piloase. Apele cascadelor, sau varsa pe-alocuri din tevi ca niste fluere, sau intind in iezere liniste o racoare si o inviorare inre-adevar de palate arabe. Cine se apleaca sa bea, ingenunche. Cine intinde buzele, spune o rugaciune. Iata sufletul si sangele pamantului! Ascuns in alte parti ale cpastei adanc inauntru, roade, face pesteri siprabuseste bucati, bucati din cuprins, cu tot ce se afla pe el. Casele crapa si se naruie, faleza aluneca si se marunteste. Aici el canta si alearga tanar, intr-un alaiu nesfarsit, ziua si noaptea, la serbari sau in singuratate, fara ghies si fara piedica.
---
p17
"...Marina, care era foarte putin raspandita la noi, a avut adevarate revarsari, si exotismul oriental, care ne plimba pictorii prin Turcia sau prin Algeria si Maroc, s-a asezat aici ca la izvoare. Cu panzele si desenele acestor cincisprezece ani din urma Balcicul a intrat in toate aceste case iubitoare de arta si in toate pinacotecile."
p19
In toamna anului 1930, insa, doi pictori s-au strecurat aproape nebagati de seama, tocmai in Balcicul cel nou al Reginei Maria, si baia in ceva mai mult de o luna de lucru, cu clasicul coif de hartie al zugravului in cap si cu manecile suflecate, au acoperit de fresce paraclisul Palatului, "Stella Maris", cea mai mica biserica din tara, E ca o intoarcere, pe care artistii incearca s-o dea orasului atat de darnic. Ei se cheama Damian si Papatriandafil."
CUNOSTIINTE BIBLIO ACAD ROM
MIREL -bibliotecar sala 2 cu calc, a fost dragut si mi-a zis ca pot foto msi multe poze fara sa platesc.
BALCICA MACIUCA
MACIUCA
"Daca nu e prea tarziu, as vrea sa obtin si eu un asemenea locsor si as vrea sa stiu care e calea spre obtinerea acestui cadou cu smochini. Nu te superi ca te incomodez! Sunt asa de departe de tara, si prietenii mei asa de prinsi in valtoarea vietii, incat de la altul decat D-ta nu pot spera un raspuns.
Al D-tale cu cele mai bune sentimente,
Lucian Blaga.
-scrisoare catre Mosescu.
p105
"Risipit in sparturile albeale coastelor de piatra, care par acolo niste stanci din soare, Balcicul e un spectacol pamantesc cu chipuri si infatiseri din frumusetea patriarhala. Acolo toate sunt din flacara si din argint. Acest oras cu strambe drumuri tataresti, cu fantani de nobila arta turca, cu geamii rosii si mahoane cernite e cel mai pictural oras al tarii"
Pentru B de maine, scrisoare catre George Fotino, primar al B 1932-1938 publ in nr 4 nov 1934 de catre GD Mugur
p150
"Balcicul a fost vantul care umfka panzele corabiilor plecate sa caute comorile vietii.
Balcicul a fost rasaritul unui soare cu care toti ne nastem.
El ne-a facut sa simtim ca il avem in noi. Balcicul a fost apropierea de Dumnezeu, nu prin rugaciuni si biblii de cuvinte, ci prin acea risipa de Dumnezeu care se cheama frumusete."
GABRIEL LUNGU
p10
"Iar Coasta de Argint" a golfului larg in care esre situat orasul Balcic este un unicat romanesc. care s-ar putea apropia ca asemanare doar cu litoralul unor insule mediteraneene precum: Malta, Cipru, Creta, Sicilia, Sardinia, sau Corsica."
"pamant strabun romanesc"
"numele pus de savantul Vasile Parvan: "C de Argint"
p12
"zidar turc localnic"
"Pe povarnisul coastei albe si pana la nivelul plajei marine se afla imensa gradina a Palatului Regal din B, cu celebrul castel cu minaret alb, atat de indragt de Regina Maria a Romaniei pe care l-a numit "Cuibul SInguratic" (Tenka Juvah) sau "loc singuratic" in traducere libera.
Atat de mult a ingragit Balcicul si Castelul Regal de acolo R Mama Maria a ROmaniei, incat a lasat in scris dorinta Sa ca dupa moarte, inima ei sa fie extrasa din trup si sa fie introdusa intr-o urna funerara in care sa se odihneasca pentru vesnicie in capela Palatului Regal, Stella Maris, ca o santinela a pamantului romanesc la frontiera de Sud a Catrilaterului Dobrogean."
p42
Balada
"Intre 19 August si 7 Septembrie 1940
S-a ajuns sa se rapeasca din pamantul romanesc, deci,
Si Balcicul si intregul "Cadrilater" Dobrogean
Totul a fost "cedat" prin silnicia vecinului viclean.
---
Rupandu-i-se provincii intregi din trupul ei (al Romaniei)
Pe care le-au acaparat nemernicii vecini, acei:
Maghiari, sovietici si bulgari
Care se unisera cu totii ca intr-o banda de talhari,
Ca sa imparta Romania, pe atunci singura si izolata
Si prea departe de aliatii sai firesti, deci neajutorata,
Si numai in aceasta imprejurare cu totul disperata
Inima Reginei Maria a trebuit stramutata in chip solemn
In incinta Castelului Bran intr-o bisericuta de lemn.
jud Caliacra si Durostorum
Balcicul, (Dionysopolis) pamant strabun
Al romanilor inca de pe vremea lui Mircea cel Batran.
Augustin Tamas "Inima RM Romania Libera - Dezvaluiri, pag 11 Miercuri, 23 iulie 1993
luni, 15 iunie 2015
dissertation rough notes 1
1. I am interested in the way that a client - in this specific case, Queen Mary, has used her individual affiliations and respect towards other cultures to help direct the architects - Augustino, Amerigo and Jules Jany increating a royal residence for her.
2. The idea of the queen was to recreate the God's lands with the botanical garden and architecture of the palace have a religious significance. As she spent a part of her life in Egypt and adhered to the Bahá'í Faith. With the belief in equal rights between relugion, sex and race and the spiritual uniti of all humanking, she incorporated numerous cultures and religions influences into the palaces arhchitecture and decoration. Historians state that her political marriage, the constant unfaithfulness od her husband and her longing for her Scottish origins influenced her in transforming the fairy bay in her own shelter that would incorporate elements of all of her affiliations.
I am intrested in analysing the psychological reasons and, relating with historical dates and facts, analyse to what extent her formar life as a princess and the places she gew up in influenced her choice in the architectural influences she decided to portray, decorative elements and materials as well as the garden arrangement she decided upon during the construction of the residence.
Through working with poeple one needs to adapt to the needs and preferences of people, feel what they want and the space that they want to live in, adapt the future space so that its inhabitant/s will feel at ease in that space.
Diana Mandache, “The Balchik of Queen Marie”, Curtea Veche Publishing, Book Launch 22 November 2014
3. I intend to collect information from the following sources:
Diana Mandache, “The Balchik of Queen Marie”, Curtea Veche Publishing, Book Launch 22 November 2014
Diana Mandache, “The Balchik of Queen Marie”, Curtea Veche Publishing, Book Launch 22 November 2014
Botton, A. The Architecture of Happiness
Daniel J Siegel, The developing mind: How relationships and the brain interact to shape who we are. 2nd edn.
4. The architecture of Happiness will be my secondary line of enquiry as I intend to use the way in which Allain de Botton talked about the architecture’s task to stand as an eloquent reminder of our full potential and his prosaic way of taking the reader on a tour through the philosophy and psychology of architecture. My primary line of enquiry will be Queen Marie's critically acclaimed autobiography, The Story of My Life, published by Cassell in London, in three volumes and reviewed by Virginia Woolf. I will identify the architectural descriptions and memorial notes that describe the Palace in Bachik and connect those with her cultural heritage.
5. I believe that my strong points are making the graphic layout and academic writing. What I need to improve on is making a controversial statement, organising my time and resources and learn how to research the topic in detail.
5. I believe that my strong points are making the graphic layout and academic writing. What I need to improve on is making a controversial statement, organising my time and resources and learn how to research the topic in detail.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)